...şi era unu la părinţi şi mândru-n tătie cele... despre ce vorbeam? Aha, un birt din Timişoara. Inaugurat undeva la finalul lui 2003, decedat (criogenat?) în această vară. Cel puţin după ultimele zvonuri, pentru că nimeni nu ştie exact ce se întâmplă, şi vechii clienţi trec periodic în pelerinaj pe la vechiul "loc al faptei". Cu ochii în lacrimi, desigur.
Mica Veneţie, cum i se spunea cârciumii în perioadele ploioase, era nodul feroviar al roacărimii din complex. Localul ăsta ar fi trebuit să moară înecat în bere, nu să dispară discret în negura istoriei birturilor studenţeşti, aşa cum se pare că a făcut-o. RIP Thare.
PS: o poză de arhivă, pentru cei care nu ştiu cum arăta locul :D
5 comentarii:
bah dar ce tarziu ai facut slujba de inmormantare, sa nu-mi spui ca ai asteptat raportul medicului legist, autopsia, verdictul...
Am aşteptat şi şedinţa de spiritism în care să-mi confirme Thare cu gura lui :P
prietene, mi-au dat lacrimile. lucrurile sunt clare: trebuie sa actionam! facem cum am zis? punem niste banuti si il deschidem noi. pai pana cand????????
Lepa Brena va asteapta..
frate, cand ma gandesc la orasul meu, la birtutul meu in care am cheltuit banii de camin studentesc cu tine, la diminetile cand ieseam mahmur si urlam whiskey in the jar, mai ca imi dau lacrimile. ce ani de feciorie, lipsa de griji, iar pentru thare e meritul tau ca mi l-ai aratat. cred ca o bucatica din viata mea a ramas si acolo, alaturi de alti fani viola cu care mergeam sa ne imbatam dupa meciuri. mai tii minte acel 1 - 8 cu stiaua si berea de dupa din thare?
sit tibi terra levis!
Trimiteți un comentariu