Cum se predă în şcoli "limba de lemn"

Da, a sosit din nou acel moment al anului! O nouă postare pe "blogul nimănui"

M-am pus să caut pe deja celebrul Internet câte ceva despre şcoala generală unde am studiat. Bineînţeles, Gen. 7 are un site propriu, făcut de elevi, după "image", iniţiativă lăudabilă, de altfel. Şi m-am pus să citesc monografia, poate-poate găsesc şi ceva despre mine acolo (că doar am spart câteva geamuri). Poveste interesantă, şcoală înfiinţată în 1929, etc, dar cel mai tare fragment e unul mai actual:

"Anul şcolar 1998 – 1999 marchează un veritabil moment de cotitură în evoluţia şcolii în urma ocupării, prin concurs, a postului de director de către Gica Dumitru (profesoară de limba română). Aceasta a condus la înnoiri benefice pe toate palierele dezvoltării instituţionale: managerial, curricular, administrativ, al resurselor umane, al inserţiei în comunitatea locală".

O.o

Lemnoasă treabă... Sper că elevul care a scris chestia asta a luat şi va lua doar note de 10 până la finalul tuturor şcolilor pe care le va urma vreodată, alt preţ nu văd să fie corect. Trăiască conducătorul mult iubit!

PS: doamna Gica mi-a fost şi mie profesoară de română, una foarte severă, căreia ţin să-i mulţumesc pe această cale pentru educaţia oferită. Şi pentru distracţia din taberele de vară de la Poieni Strâmbu :)

Locul unde presa vibrează

Prefaţă:

Încerc să păstrez tradiţia de a posta cel puţin odată pe an p'aci, ca să ştie paianjenii de pe la colţurile blogului că mai e, totuşi, cineva p'acasă. Aşa că iată prima şi, de ce nu, poate chiar ultima postare pe 2010.

Şi acum, "to the matter at hand" (formularea nu e întâmplătoare:D )

Avem ziare cu: DVD-uri, CD-uri, cărţi, mărgele, poşete, parfumuri, şampon, ruj, fard, asta aşa "off the top of my head".

Dar, surprinzător, spaniolii ne-au luat-o înainte cu o idee de produs ataşat unei reviste.



Mă întreb care va fi primul trust din România care va lua lucrurile în propriile mâini, ca să zic aşa, din acest punct de vedere.

Lacul lebedelor rasiste

Un conflict interrasial mocneşte la Zoo Timişoara. Lacul lebedelor a devenit acolo teatru de război. Scena s-a desfăşurat cam aşa (de două ori în zece minute): lebedele albe (patru la număr), îşi vedeau liniştite de treabă pe lac, alături de gâşte, răţuşte, etc. Lebedele negre (în inferioritate numerică, doar două), tatonau malul lacului, la capătul opus. În secunda în care lebedele negre au atins oglinda apei, cele albe au intrat în alertă. Instantaneu, de parcă le-ar fi piuit sonarul, au intrat în "modul de luptă", adică s-au înfoiat şi au pornit ca nişte cuirasate spre ţinta lor. Lebedele negre, ce să facă, au bătut în retragere. Scena s-a repetat de mai multe ori ulterior.
Concluzii:
1. lebedele albe percep taxă pentru accesul pe suprafaţa apei, instaurând un regim al terorii. Pentru dreptate şi triumful binelui, Statele Unite ar trebui să intervină în acest conflict.
2. talentele de mediere ale gâştelor au fost grav supraestimate.
3. ar trebui sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, lebedele albe trebuie sancţionate drastic.
4. conducerea Zoo Timişoara ar trebui să mai aducă două lebede neagre, să fie fair fight, patru vs patru.

Vă vom ţine la curent cu evoluţia evenimentelor. Stei tiund!

Ultima o(a)ră: fotograful nostru în zona de conflict a reuşit să ne trimită, cu ultimele puteri, o imagine de pe câmpul de luptă, pe care am ataşat-o imediat acestui text.

Bătrâneţe fără tinereţe

Pozele (care n-au speriat pe nimeni) şi textele de pe pachetele de ţigări au şi ele doza lor de umor, pe lângă cantitatea, atent măsurată, de altfel, de morbiditate. Ca de exemplu inscripţia din poza alăturată, de pe un pachet de contrabandă, desigur. "Smokers die younger" sau, pe pachetele neaoşe, "Fumătorii mor mai tineri".

Ce?

Adică cum vine asta? Dacă mă apuc de fumat pe la 87 de ani am să mor mai tânăr? la 86? sau la 18? Deci tutunul e secretu' lu' Beni Nasture?

Mă dau bătut. Sau mă dau băut :D

Spam-ul lui Dumnezeu

"Thou shalt not spam!" ar fi cu siguranţă una dintre cele 10 porunci cuprinse într-un eventual decalog al Internetului.
Cum în ziua de azi totul se numără în click-uri şi accesări şi vizualizări şi ce mai vreţi voi, era inevitabil ca internetul şi religia să nu se ia de mână. Şi să o ia împreună pe arătura spam-ului. Dovada, în imaginea alăturată.
Amin.

Unde mă doare de politică

În plină campanie electorală, se pot vedea şi auzi multe minunăţii. Însă doar pe una singură am reuşit să o fotografiez. Alăturarea acestor trei reclame pe un bloc din zona Circumvalaţiunii din Timişoara mi se pare sugestivă :D

FM = fără măsură

Că tot tre' să apară în curând Footbal Manager (FM) 2009, să facem un pic mişto de FM 2008.

Prima chestie: o eroare. Sau poate că în joc stadionul "Dan Păltinişanu" s-a transformat în pationar. Sau a instalat finanţatoru' (oricare ar fi el) ceva aer condiţionat ultramegagigasuper performant. Sau, mai probabil, a sărit vreun byte de la locul lui. Oricum, compu' zicea că-s -2 grade în august.




A doua chestie nu e o eroare, dar e parcă şi mai amuzantă.

Un întuneric orbitor :D


PS: nu mă înţelegeţi greşit, sunt un fan al seriei FM, da' nu poţi să nu remarci unele chestii :D